Afacere ilicită de Paști, fără antidot: industria subterană de pe Facebook, cu pască ilegală și cozonaci evazioniști
0Sute de gospodine din Constanța își vând, zilele acestea, „dulciurile de casă” de Paști pe paginile de socializare, la prețuri chiar mai mari decât cele practicate de cofetării și restaurante autorizate. Ce spun autoritățile despre fenomen.
Culmea este că deși nimeni nu știe în ce condiții sunt preparate aceste produse sau din ce ingrediente, cum arată bucătăria, ustensilele sau cât de curată este bucătăreasa comenzile curg pe paginile de socializare.
Anunțurile promovează cozonaci, torturi, diverse prăjituri, platouri tradiționale cu drob din miel, la prețuri chiar mai mari decât cele din comerțul legal, dat fiind faptul că sunt „tradiționale” sau „de casă”, sintagmă sinonimă în acest caz cu seria limitată, nu cu rețetele tradiționale, pentru ca cei care se aprovizionează de pe paginile de socializare nu sunt informați cu privire la conținutul preparatelor, ci doar cu privire la preț.
Practic, se poate comanda orice: de la ouă încondeiate, drob și pască până la friptură sau ciorbă de miel și, bineînțeles, cozonac, iar cererea este atât de mare încât practic gospodinele de pe Internet nu mai fac fața cererilor.
Un cozonac „de casă” costă 60 de lei sau mai mult, exact cât unul dintr-o cofetărie, o pască 50 de lei, preț identic cu cel din comerțul autorizat, iar un tort costă 150 de lei kilogramul în timp ce în cofetării există torturi și cu 100 de lei kilogramul.
Fenomenul este monitorizat de luni de zile de comercianții legali din Constanța, mai ales că nicio autoritate nu face nimic pentru a combate evaziunea din mediul online: în timp ce o patiserie autorizată plătește taxe, asigură condiții de igienă, plătește impozit pe profit și asigură locuri de muncă, bucătăresele care fac comerț cu produse „de casă” fac bani frumoși și nu garantează nici siguranța celor care le consumă.
„Cea mai mare problemă nu o reprezintă faptul că nu plătesc taxe și impozite, deși da, putem spune că ne fac concurență neloială. Cea mai mare problemă o reprezintă riscul pe care și-l asumă și ei ca și vânzători și consumatorii, pentru că tu nu poți să știi în ce condiții face acea persoană produsele „de casă". Poate că bucătăreasa are acasă un câine, o pisică care intră în bucătărie, mai scapă preparatul pe jos și îl pune înapoi în tavă, poate nu ține produsele la rece, noi avem condiții drastice de respectat pentru ingredientele și preparatele noastre”, a declarat Nicu Giacă, administrator Cupcake Factory.
Acesta spune că, de multe ori, produsele „de casă” sunt mai scumpe decât în cofetării și că la cel mai mare risc sunt expuși bătrânii și copiii, dacă consumă produse dintr-o sursă necunoscută.
„Dacă se întâmplă să pățești ceva de la un produs cumpărat dintr-un spațiu autorizat, o indigestie, o toxiinfecție alimentară știi împotriva cui te îndrepți. Așa, dacă ai cumpărat de la o doamnă de pe Facebook, ce faci? Și împotriva cui te îndrepți? ", spune administratorul cofetăriei.
Într-un spațiu autorizat, a explicat acesta toate ingredientele se țin la rece, iar temperatura este verificată în fiecare zi. Eșantioane din fiecare produs fabricat sunt testate periodic la un laborator autorizat, care emite un buletin de analize din care să rezulte că este adecvat consumului uman.
Spațiile în care se fabrică produsele sunt igienizate de mai multe ori pe zi, cu soluții profesionale, iar toată materia primă este achiziționată de la furnizor autorizat, care eliberează și certificate de conformitate.
Mircea Pleșca, președintele Comisiei pentru Patiserie și Fast -Food din Asociația Patronală RESTO spune că monitorizează acest fenomen de aproape un an și că a făcut reclamații peste tot, fără niciun rezultat, până în prezent.
Din punctul său de vedere, industria dulciurilor „de casă” s-a dezvoltat la un asemenea nivel încât, a ajuns să rivalizeze cu cel mai mare laborator de cofetărie din Constanța: pe lângă cei 100 de angajați ai acestuia mai există 100 de patiseri ilegali care le fac concurență neloială.
„Prima problemă este lipsa controlului sanitar făcut de autoritățile statului. Deși teoretic aceste instituții au în atribuție siguranță alimentară, aceste bucătării private scăpa acestui control în condițiile în care industria alimentară este cea mai bine reglementată și cea mai verificată, după cea nucleară. Noi, care suntem autorizați, suntem verificați la câteva luni de DSP, de DSV, de Potecția Consumatorului. Ni se cer analize pentru apă, pentru ingrediente, facem, dovada achiziției produselor și a sursei de achiziție, dovada depozitării în condiții proprii. Sunt zeci de lucruri pe care un agent autorizat trebuie să le facă și pe care acești bucătari de ocazie nu le respectă", spune Mircea Pleșca.
El spune că aceeași problemă, a concurenței neloiale, a evaziunii și a nerespectarea regulilor pentru siguranța alimentară se aplică și celor care vând în această perioadă platouri cu aperitive, sarmale, drob sau friptură de miel, făcute de asemenea în bucătării necunoscute și neverificate.
„Mai există și problema personalului. Ce îl motivează pe un patiser, de pildă, să se angajeze sau să rămână angajat dacă își poate deschide o afacere acasă, în bucătăria lui, fără să îl doară capul de instituțiile statului? “, a declarat Plesca.
O parte dintre aceste faceri ilicite se desfășoară nestingherite de un deceniu, fără ca nimeni să ia vreo măsură. Deși au fost făcute demersuri la DSP, DSV sau OPC, autoritățile au răspuns că au competențe doar asupra persoanelor juridice, nu și asupra persoanelor fizice. Așa că acum comercianții deschid ofensiva: vor preda listele cu bucătării ilegali de pe paginile de socializare poliției, pentru a se începe cercetările pentru infracțiuni economice.
„Avem pretenția să să avem o societate europeană cu principii, dar ne comportăm că înainte de anii 1990. Fiecare dintre noi cunoaște o persoană care gătește și vinde de acasă. Este secretul pe care toată lumea îl știe, dar nimeni nu face nimic. Știu că în societatea românească sunt multe activități care se desfășoară la negru, dar în cazul acesta avem de-a face cu siguranță alimentară și nu este de joacă", a mai declarat Mircea Plesca.
Șeful ANPC, Paul Anghel a confirmat pentru „Adevărul" că instituția pe care o conduce nu poate interveni în cazul persoanelor fizice care vând preparate alimentare.
„Eu spun mereu să se achiziționeze produse doar din locuri autorizate și verificate. În cazul produselor tradiționale, lista acestor producători este publică, pe Ministerul Agriculturii, verificați înainte să cumpărați. De asemenea, cumpărătorii să nu accepte produse, dacă au îndoieli asupra acestora și mai ales să nu achiziționeze nimic fără bon fiscal”, a afirmat Paul Anghel.
Se încarcă comentariile...
